Ceas



Convertor valutar



parteneri PRIMARIA SINTEU


www.groupromo.ro

groupromo publicitate groupromo publicitate promovare oradea bihor romania

Meteo



Promovare Imagine Publicitate



WikiTools.ro: Page Rank

ŞINTEU

ŞINTEU

DATE GENERALE

Comuna Şinteu este situată în partea de est a judeţului Bihor, pe culmea Muntelui Şes, la o altitudine medie de 750 m, de o parte şi alta a DN 1H care leagă oraşul Aleşd cu oraşul Şimleu Silvaniei, întinzându-se pe o suprafaţă de peste 40 km pătraţi.
În partea de est, este delimitată de judeţul Sălaj, la nord-vest de comuna Popeşti, la vest de oraşul Aleşd, iar la sud de comuna Auşeu.
Din grupa nordică a Carpaţilor Occidentali fac parte şi Munţii Plopişului cu muntele Şes, care reprezintă o culme largă alcătuită din formaţiuni cristaline ce este situată între Valea Crişului Repede şi Bazinul Barcăului. Pe partea de nord-vest a acestor munţii, se întinde comuna Şinteu, în componenţa căreia intră următoarele sate: Şinteu (reşedinţa comunei), Valea Tarnei, Huta Voievozi şi Socet.
SCURT ISTORIC
Spre sfârşitul secolului XVIII, un număr însemnat de slovaci s-au stabilit în hotarul Peştişului, numit pe atunci şi Peştişul de Piatra Şoimului (Solyomköpestes), între culmile Munţilor Plopişului, punând astfel bazele cătunului Şinteu, care cu timpul va deveni aşezare şi apoi comună. Autorităţile timpului au ”botezat” impropriu, locul unde s-au stabilit slovacii, în raza satului Peştişul de Piatra Şoimului cu numele de Piatra Şoimului (Solyomkö). Această denumire este considerată improprie deoarece nu are nimic în comun, cu fosta localitate Solumkew (Piatra Şoimului) şi nici cu cetatea Piatra Şoimului, faţă de care Şinteul se află la peste 20 km nord-est, între culmile Munţilor Plopişului.
Acestei localităţi (cătun), întemeiată de slovaci, localnicii şi populaţia românească i-au spus tot timpul Nova Huta (fabrica Nouă), dar şi Şinteu.
Slovacii colonizaţi aici, au constituit forţa de muncă pentru defrişarea pădurilor. Lemnul, mai târziu, a fost folosit drept combustibil pentru prima manufactură de sticlărie înfiinţată în 1790, la Huta Voievozi (în limba slovacă Stra Huta).
Din anul 1841, a început să se producă articole de sticlărie şi în localitatea Pădurea Neagră. Concurenţa care o va face noua fabrică de la Pădurea Neagră, fabricii de la Huta Voievozi, la care s-au adăugat şi epuizarea resurselor naturale din împrejurimi, mai ales de cuarţ şi combustibil pentru topirea masei de sticlă, vor duce la încetarea activităţii acesteia, spre sfârşitul secolului XIX.
În preajma anului 1848, în aşezările din această zonă, viaţa populaţiei prezenta aspecte variate şi complexe. Pe lângă ţăranii liberi, exista masa ţăranilor iobagi cu pământ neîndestulător, precum şi jeleri urbariali şi alodiali fără pământ, doritori cu toţii de un trai mai bun.
Revoluţia din 1848 a înlăturat principalele piedici care stăteau în calea dezvoltării economiei capitaliste, astfel foştii iobagii urbariali devin micii proprietari.
În munţii Plopişului, în cătunul Şinteu, pe lângă Huta de sticlă, care îşi încetează activitatea spre sfârşitul secolului, mai exista şi întreprinderea contelui Bethlen, pentru exploatarea pădurilor, una dintre cele mai prospere din Bihor.
În anul 1831, a luat fiinţă în cătunul Nova Huta (Şinteu), o şcoală confesională romano-catolică, cu predarea în limbile maghiară şi slovacă, iar în primii ani ai secolului XX, ca urmare a programului special adoptat de guvern pentru Bihor, aceasta devine şcoală de stat, cu predarea în limba maghiară.
Între cele două războaie mondiale la Şinteu a existat o şcoală cu predare în limba slovacă.
În 20 aprilie 1919, a fost înlăturată dominaţia habsburgică, odată cu intrarea Armatei române în Oradea, după Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Din acest moment începe integrarea firească a Şinteului şi a văii Crişului Repede în realităţile economice şi politice ale României.
Reforma agrară din 1921, a avut o influenţă pozitivă asupra dezvoltării economice a Şinteului şi localităţilor componente, contribuind la ridicarea standardului de viaţă al oamenilor.
HIDROGRAFIA
Comuna Şinteu este străbătută de numeroase izvoare şi pâraie, dintre care cel mai important este râul Bistra, care izvorăşte de sub vârful Văratic, atingând pe teritoriul comunei cea mai mare altitudine, respectiv 757 m.
RESURSE NATURALE
Cea mai importantă bogăţie naturală din zonă o constituie pădurile. Comuna Şinteu are în administrare peste 1.000 ha de păşune împădurită.
POPULAŢIA
Populaţia comunei Şinteu însumează un total de 1289 locuitori.
Pe teritoriul comunei Şinteu, se întâlnesc aşezări specifice tipului risipit, caracteristice zonelor de munte, unde gospodăriile se află la distanţe apreciabile unele de altele.
RELIGIA
Locuitorii comunei Şinteu sunt în procent de aproape 100% de religie romano-catolică. În satul Şinteu este construită biserica cu hramul sfinţilor Chiril şi Metodiu. Hramul bisericii se ţine întotdeauna în prima duminică a lunii iulie. Această sărbătoare adună toate rudele plecate prin lume după un loc de muncă, sau care s-au stabilit în altă parte, în ţară sau în alte ţări, toţi cunoscuţii şi prietenii celor din comuna Şinteu. Se merge la slujba de la biserică după care neamurile şi invitaţii se îndreaptă pe la casele sătenilor, la tradiţionala ospeţie. Spre seară, tineri şi căsătoriţi, după cum le e voia, se duc la bal, unde dansează şi se simt bine până dimineaţa.



www.crisulrepede.ro www.atractii-turistice.bihor.ro www.comune.bihor.ro www.institutii.bihor.ro www.groupromo.ro www.votlegal.mai.gov.ro/